Soiurile cultivate de ceapă se pot împărţi în două grupuri – ceapa ordinară și mănunchiurile de ceapă (grupa aggregatum).
Ceapa comună creşte bulbi separaţi şi din această categorie fac parte majoritatea plantelor cultivate în volume industriale. Aici aparţine ceapa „ordinară”, „uscată”, precum şi eşalota şi ceapa pickles. Forma bulbului, culoarea şi caracteristicile frunzei diferă în mod vizibil în cadrul grupului. În practică, le clasifica în funcție de cerințele lor privind lumina zilei pentru formarea bulbului: în acest sens vorbim despre tipuri cu necesitate de lumină „scurtă” (12-13 ore), „medie” şi „lungă” (14-16 ore). Printre acestea se numără "ceapa dulce", "ceapa spaniolă" sau "ceapa olandeză".
Ceapa dulce formează grupuri de ceapă. Dintre acestea face parte eșalota, care are bulbul asemănător cu cel al usturoiului, având o coajă brun-roșcat în jurul bulbului, gustul lui fiind asemănător cu gustul usturoiului şi cepei roşii. Eşalote are un conţinut ridicat substanțe uscate – între 16 şi 35%– comparativ cu ceapa roşie (7-15%).
La fel ca şi ceapa şi usturoiul are mai multe tipuri care diferă în numărul, mărimea, forma şi culoarea căţeilor, precum și în privinţa caracteristicilor de toleranță la îngheț și starea bulbului în stare de repaus.
Prazul creşte o păstaie de frunze lungi, plată, de forma unui evantai, şi tijă comestibilă. Soiurile diferă în funcţie de lungimea şi diametrul tijei, şi mai puţin frecvent în funcţie de mărimea bulbului. Este cultivat cel mai des în regiunile temperate: peste tot în Europa și în unele părți din America de Nord..
Prazul sălbatic este caracterizat de o tijă scurtă cu frunze comestibile, fiind cultivat cel mai des în Africa de Nord. Frunzele sunt recoltate în mod regulat în timpul sezonului de creștere.
Usturoiul elefant arată ca un usturoi mare, robust, are floare asemănătoare cu prazul. Este cultivat mai ales în Asia și Africa de Nord.
Eşalota este cultivată mai ales ca şi plantă de grădină în Germania şi în Olanda. Seamănă unui praz de mărime mică, dar eşalota produce bulgări de ceapă micuţi, albi.
Ceapa de tuns –(Allium fistulosum) Ceapa de tuns de culoare albă, asemănătoare cepei verzi nu formează bulb separat. Este cultivat mai ales în China și Japonia
Eşalota chineză ( Allium chinense) formează ceapă de mărime mică, comestibilă, de culoare gri, albă sau roşie. Este cultivat mai ales în China și Japonia.
Ceapa de tuns (Allium schoeniprasum) este cultivată pentru frunzele sale verzi cu gust de ceapă. Acest soi de ceapă rezistent la îngheţ creşte în grupuri dense, din frunze subţiri şi scorburoase.
Ceapa de tuns chineză (Allium tuberosum) este cultivată mai ales în Asia de nord, pentru frunzele comestibile, cu gust de usturoi şi pentru florile tinere.